Salcam

Salcam (Robinia pseudacacia) este un arbore deosebit de valoros în medicină tradiţională. Florile de salcâm sunt bogate în nectar şi erau folosite în trecut la vopsitul bumbacului şi a mătăsii în galben. Florile uscate şi mărunţite erau folosite pentru a prepara o pastă emolientă şi vulnerară care se punea pe rănile provocate de arsuri.

Preparatele lichide din flori de salcâm se folosesc contra tusei, a transpiraţiei excesive şi a durerilor de piept. Pentru răceală, florile de salcâm se folosesc în combinaţie cu florile de soc, de muşeţel şi de trandafir.

Florile de salcam erau folosit în trecut pentru tratarea tuturor neplăcerile care erau apreciate ca fiind  dureri de burtă, însă în mod special salcâmul este util în caz de ulcer stomacal şi duodenal, în tuberculoza pulmonară şi contra durerilor de cap.

Florile de salcâm sunt folositoare şi în bolile neuropsihice şi de asemenea contra insomniilor. Femeile fierbeau florile în apă sau vin contra leucoreei. Florile de salcâm se utilizează că aromatizant şi în prepararea parfumurilor. În terapie, florile de salcâm sunt apreciate mai ales pentru proprietăţile sale de a fi un bun calmant nervos al tusei, al migrenelor sau totodată pentru efectul afrodiziac.